Din nou, capra vecinului

Silistra e oraşul aşezat pe malul Dunării în punctul din care fluviul, obosit, începe să se despletească în braţe şi fire, dând naştere marilor insule, întâi a Ialomiţei, apoi a Brăilei. Ieşind din Călăraşi, după pădurea Chiciu se trece cu bacul şi se intră discret în Bulgaria printr-una din cele mai simple vămi, în spatele unor blocuri cenuşii. Atmosfera pare încremenită undeva în timpul comunismului-frate bulgăresc. Altfel, un orăşel liniştit, nu lipsit de oarece farmec.

Surprinzător, are două hoteluri de 5 stele, cu piscine şi toate facilităţile de lux. Danube e unul dintre ele, situat în centru, celălalt, Drustar stă pe faleză lângă vestigiile cetăţii Durostorum, oferind un soi de ştrand de lux în piscinele exterioare.  La Danube piscina şi spa-ul sunt mai discrete dar demne de toată lauda- saune spaţioase umede şi uscate, fântână de gheaţă, duşurile cu nume sugestive „furtuna în caraibe” sau „noapte polară” care la o simplă apăsare de buton încep o succesiune palpitantă de jeturi de apă cu diferite intensităţi, temperaturi şi direcţii, totul într-un joc de lumini colorate. Discreţia în hotel Danube vine şi din faptul că e aproape pustiu. Oriunde te duci ai senzaţia că bântui. Mochetele groase amortizează paşii, uşile închise ascund orice mişcare a personalului, draperiile ţin penumbră, mesele stau încremenite sub damascurile apretate iar tablourile te privesc misterios din pereţii tapisaţi. E linişte, e confort. Din păcate, există şi un minus destul de mare – se fumează în camere şi asta se simte, oricât ai aerisi. Restaurantul, puţin cam preţios, se prezintă admirabil la capitolul mâncare şi are, evident, menu-uri în limba română. Şi un chocolate lava memorabil! (pe care ospătăriţa ni l-a recomandat drept „suflet de ciocolată”)

Oraşul e împânzit, mai ales prin parcuri, dar nu numai, de statui şi statuete din fier. Or fi avut exces din vreun aliaj, habar n-am, dar e clar că cineva a fost harnic pe-acolo. De la un păun cu coada înfoiată şi o altă lighioană incertă, plasate modest în faţa unui bloc de locuinţe, la capra neagră sau pegasus în parcul central şi până la sfântul Gheorghe călare ucigând balaurul, de la monumente abstracte, la simboluri acvatice ori statui futuriste toate în culorile reci ale metalului. Pe faleză am văzut şi un tanc. Străjuia un monument al eroilor.

Muzeul de Arheologie şi Galeria de Artă funcţionează în clădiri frumoase, gen palate de la început de secol, ascunse de castani uriaşi. Biserica ortodoxă, de unde lumea ieşea în pâlcuri, cu flori şi ramuri de salcie în mâini, se găseşte pe o stradă liniştită ce coboară spre Dunăre şi are o construcţie mai aparte, fără turlă sau cupolă, doar cu o clopotniţă alături. Moscheea e în centru, extrem de frumoasă, micuţă, însă stă părăginită, nefuncţională.

La marginea sudică a Silistrei, pe un deal măricel se găsesc zidurile unei fortificaţii otomane, Medjidi, denumită după sultanul Abdul Medjid, acelaşi care a dat numele şi Medgidiei noastre.

La vreo 20 de km de oraş, spre Ruse există o rezervaţie naturală listată Unesco, unde, se pare, e un mic paradis al păsărilor de baltă. Ca de pildă, pelicanul creţ, specie protejată.

Farmecul Silistrei l-am surprins însă, unde altundeva, decât într-o crâşmă. Fie, restaurant. În fapt, era o cherhana modernizată, transformată în local cu terasă, direct pe malul Dunării. De la masă te uitai în lungul fluviului cum îi scapătă soarele în amonte, de jos de pe mal auzeai vocile molcome ale pescarilor răbdători care aşteptau în bărci posibili clienţi sau comenzi. Ospătarul era iute şi eficient. Bucătarul, spre deosebire de chef-ul de la Danube, nu aşeza mâncarea cu dichis în farfurie dar o pregătea exact aşa cum trebuie – simplu şi gustos. Icrele erau proaspete, frecate cu ceapă, cega era aurie, obleţii îngrămădiţi-morman. Lufar, chefal, zărgan, crap, somn, şalău – meniul semăna cu atlasul de zoologie la capitolul peşti de apă dulce. Aveau şi porc. Iar salatele uriaşe şi bogate ar fi săturat pe oricine avea nesăbuinţa să se înfrupte cu poftă, căci, după obiceiul bulgăresc, ele vin primele pe masă. Vinul de Târgovişte (a lor) e uşor şi aromat. Să tot stai, în tihnă şi să savurezi o seară liniştită. Bănuiesc că e locul unde localnicii ies pentru un eveniment special, îşi duc invitaţii sau fac petreceri mai mari. De reţinut, că duminica e închis. Localul, poziţionat în capătul falezei, imediat lângă ponton se numeşte Nikulden, adică „ziua sfântului Nicolae”. Acest sfânt pe care noi îl ştim mai mult drept cel ce aduce daruri copiilor, este cunoscut ca patronul pescarilor şi călătorilor pe ape. Bulgarii, dar şi grecii, îi poartă icoana pe orice barcă pentru noroc şi protecţie, iar la 6 decembrie îl sărbătoresc odată cu încheierea sezonului de pescuit prin mese tradiţionale din peşte.

Cum viaţa întregului oraş se leagă într-un fel sau altul de Dunăre, faleza e punctul forte şi cel mai frumos loc al Silistrei. Ruinele cetăţii antice Durostor sunt bine puse în valoare, cu panouri mari explicative, apoi în jur sunt amenajate alei şi locuri de joacă sau relaxare într-un parc îngrijit, cu ceva copaci seculari, flori şi, desigur, opere de artă din metal (ca exemplu, păpădia mi s-a părut genială!).

Duminică dimineaţa am avut surpriza să întâlnim un grup organizat de biciclişti. Veneau dinspre Ruse în pâlc, aveau biciclete prăfuite, haine colorate şi lucioase, căşti, rucsaci, muşchi, lider şi multă voie-bună. Erau români.

Silistra e un oraş mic, destul de sărac, fără pretenţii, provincial în cel mai adevărat sens, dar asta nu înseamnă că nu merită vizitat, pentru că oferă linişte, un peisaj urban „vintage”, relaxare pe malul Dunării, mâncare bună şi ieftină, adică tot ce nu găsim într-un oraş modern şi trepidant al zilelor noastre.

Anunțuri

3 Responses to Din nou, capra vecinului

  1. Pingback: Sveti Georgi&Shablenska Tuzla « Pieces….

  2. Pingback: Treceți și pe la ei (10) | Cronicile Ancuţei

  3. Pingback: Silistra?De ce nu? « Pieces….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: