Bucureştiul în detalii (4)

Pe bulevardul Elisabeta, (fost Kogălniceanu, fost Gh. Gheorghiu-Dej, fost 6 Martie) la numărul 26 se găseşte o clădire cu două nivele şi ornamente deosebite. O găsim listată ca monument istoric, de importanţă B, din perioada interbelică. Totuşi, pe faţadă desluşim într-o casetă încadrată de doi amoraşi, anul 1884!

De la bun început, destinaţia ei pare să fi fost una culturală, anume aceea de cinematograf. Cinema Bucureşti. Câţi dintre noi n-au văzut filmele adolescenţei acolo?

Azi, agonizează cu destinaţie obscură. Cu-n umăr stă sprijinită parcă de falnica şi bine întreţinuta Casă a Armatei, cu celălalt se învecinează cu o surată cam de-acelaşi leat, dar ceva mai norocoasă, renovată şi „de închiriat”.  Statuile, ce împodobesc faţada, la ultimul nivel reprezintă  zeităţi antice – la o primă vedere o identific pe Diana/Artemis în dreapta. Par într-o stare nesperat de bună şi aşteaptă cu aceleaşi atitudini graţioase, vremuri mai prielnice.

cinematograful Bucureşti

faţada cu statui înfăţişând zei antici

vedere frontală a celor două nivele ornamentate

 

 

 

Anunțuri

5 Responses to Bucureştiul în detalii (4)

  1. televizoare says:

    Exista o multime de cladiri frumoase in Bucuresti, dar din pacate foarte multe dintre ele ori sunt locuite abuziv, ori sunt lasate in paragina, sau unele chiar demolate pentru a face loc cladirilor de birouri

  2. catherine says:

    nici eu nu cred că restaurare înseamnă să dai cu var alb…

  3. E foarte dragut sa arati toate „frumusetile”, dar ii apreciez foarte mult si pe cei care arata partea „urata” a Bucurestiului. Si am pus in ghilimele urata pentru ca gasesc o anumita frumusete in toate locurile foarte vechi si darapanate, de exemplu prin spate pe la Traian, respectiv Calarasi. Si mi se pare urat sa restaurezi o casa veche, pentru ca-i strici din frumusete din moment ce-i dai un var alb sau verde si-i mai pui tot felul de acareturi…

  4. E pacat ca nu se iau masuri sa se refaca astfel de cladiri

  5. constructii says:

    M-am bucurat initial cand au aparut acele placute pe cladirile care se aflau pe lista monumentelor istorice. Dar informatiile scrise pe ele lasa de dorit. Pe langa faptul ca de multe ori anii sunt gresiti si apar fraze de genul „secolele XIX-XX”, nici stilurile in care au fost construite nu sunt corecte. Cred ca din comoditate au desemnat stilul „eclectic” pentru 80% din ele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: