Mereu surprinzătoare, marea mea

plaja

Eram la Balcic, pe faleză, pe la poalele castelului Reginei. N-am mai urcat. Nici nu mă simţeam prea grozav, era şi prea cald, o căldură iute, pripită de soare muşcător de dup-amiaz’. Şi mi-am găsit un locşor numa’ bun, pe fâşia îngustă de nisip presărat cu stânci albe, unde apa mării era cristalină şi foşnea discret şi rar. Plici-plici, fâş-fâşş.

Priveam spre larg digul ramificat, populat cu pescăruşi pe care soarele îl poleia cu lumina-i orbitoare iar zarea albastră de sineală îl evidenţia, ca desenat cu creionul. Şi cum stam eu aşa, rezemată de pietrele albe, răsfirând nisip cu degetele, am început să-i văd venind. La început am crezut că-s păsări. Veneau dinspre mare, în zbor haotic, ca un vârtej de petale albe. Mai aproape, mai aproape. Şi totuşi, apropiindu-se nu se făceau tot mai mari, nu aveau aripi întinse şi pene. Rămâneau un roi de petale strălucitoare. Erau fluturi albi. Albi, plăpânzi, cu un zbor indecis şi tremurat veneau direct spre mine, apoi se împrăştiau printre stâncile arse de soare. Şi iar. Dinspre orizontul din ce în ce mai albastru, ca o iluzie, se întrupau din nimic şi roiau bezmetici către mal, către soare, către mine care priveam fascinată.

DSC00283

O mie de fluturi albi, o mie de fluturi roşii, o mie de fluturi… mi-au venit în minte replicile dintr-un film vechi şi cântecul sfâşietor şi ciudat al Torei …

Apoi, brusc, apa mării a început să fiarbă. Cădea ploaia cu boabe mari şi calde. Am fugit sub o umbrelă şi am urmărit aversa nărăvaşă şi stingheră care alerga pe faleză, ţesea fire de argint peste copaci, ascundea sub abur des oraşul, poleia pietrele şi digul în culori strălucitoare.

ploaia

Pe sub curcubeu n-au mai venit fluturi, n-a mai venit nimic.

curcubeu

Anunțuri

2 Responses to Mereu surprinzătoare, marea mea

  1. Miles Vargas says:

    Şi lumea s-a repezit şi a vrut să ia cămăşile şi să le rupă, dar deodată au venit în zbor unsprezece lebede şi s-au aşezat de jur împrejurul ei în căruţă şi au început să dea din aripi. Lumea s-a tras înapoi speriată.

  2. Adriana says:

    Un moment superb, surprins si descris de tine in acest post. Trebuie sa fii cu adevarat un om norocos sa prinzi asa un fenomen.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: